„Timp de un secol, imensul material scriptic generat de Ancheta ASTREI privind situaţia românilor din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş în Primul Război Mondial a zăcut în arhivele sibiene, fără a se bucura de o valorificare critică. După publicarea rezultatelor statistice generale, pe comitate şi oraşe, de către coordonatorul anchetei, Teodor V. Păcăţian, istoricii români nu au mai considerat necesar să-şi aplece atenţia asupra acestei surse documentare (...)

Volumul de faţă continuă, aşadar, editarea critică şi analitică a „Rapoartelor” ASTREI, începută în 2018, cu comitatul Hunedoara. De data aceasta, sunt aduse în faţa celor interesaţi realităţile reflectate, la trei ani distanţă de la consumarea evenimentelor, de „Rapoartele” ASTREI, în comitatele Sălaj, Sibiu şi Solnoc- Dăbâca. „Rapoartele” au fost transcrise urmându-se, cu fidelitate, textul original. Intervenţiile editorilor s-au făcut între paranteze drepte. Pentru anumite persoane, am introdus date explicative, utilizând diferite surse bibliografice." (din Cuvânt-înainte)

„Relațiile româno-polone interbelice au gravitat în jurul apărării frontierelor lor orientale în fața unui atac neprovocat venit din partea Rusiei (Uniunii) Sovietice. Aceste relații au cuprins o sferă relativ largă de proiecte și scenarii defensive comune întemeiate pe interesele de securitate ale Regatului Român și ale Republicii a II-a Polone, într‑o Europă Nouă, Versaillesă. Apropierea celor două state – ambele puteri regionale – s-a realizat în contextul specific anului 1918: dispariția Marilor Puteri și reapariția în contextul succesului principiilor autodeterminării și naționalităților, a Poloniei independente (după 123 de la destrămarea sa la finele secolului al XVIII-lea), și respectiv, constituirea României Întregite (...)

Alianța politică și militară româno-polonă a fost singulară în Europa Central-Răsăriteană, atât din punctul de vedere al conținutului cât și al orientării sale, ea păstrându‑și atât conținutul cât și și obiectivele intacte pe întreg parcursul temporal interbelic, indiferent de evoluțiile care au contextualizat legăturile româno-polone12 în perioada 1919–1939.” (din Introducere)

„This volume was published within the framework of LIMES National Reserch Programe, sup‑ported by the Romanian Ministry of Culture and National Identity. Therefore we would like to thank our friends and colleagues Ovidiu Țentea and Felix Marcu for their support in publishing this work. Special thanks go to: Constantin Băjenaru (MINAC); Sebastian Corneanu (Lucian Blaga University in Sibiu); Mihai Duca (Bucharest); + Arch. Cătălin Georgescu (Bucharest); Iulia Iliescu (University of Bucharest); Marian Mocanu (ICEM, Tulcea); Andrei Opaiț (Toronto); Dorel Paraschiv (ICEM, Tulcea); Prof. Constantin C. Petolescu (Bucharest); Mihai Popescu (CNRS, Paris); Raluca Popescu (Muzeul Municipiului București, Bucharest); Tiberiu Potârniche (MINAC); Arch. Anișoara Sion (Bucharest); Gabriel Stoian (Bucharest); Valeriu Toma (Bucharest); Mihai Vasile (MNIR Bucharest); Dan Vasilescu (MINAC); Florica Zaharia (former Conservator in Charge of the Department of Textile Conservation, The Metropolitan Museum of Art). For the topographic measurements, we owe thanks to Mihai Florea (MNIR Bucharest); some of the draw‑ings have been made by Jeni Efimov (ICEM, Tulcea), Cătălina Petolescu (Bucharest) and Ingrid Petcu (MINAC).” (from Acknowledgments)

„Citind volumul de față, trebuie să subliniez relevanța tematicii. În cadrul teologiei, tematica propusă de dr. Nechifor Caleb se constituie ca esența dialogurilor creştino-iudaice. Legătura dintre Vechiul Testament şi Noul Testament scoate la iveală rădăcinile iudaice ale creștinismului european. În acest context, Vechiul Testament e în gândirea teologică cartea promisiunilor, iar Noul Testament e cartea împlinirilor. Domnul dr. Nechifor Caleb prezintă această tematică în mod exigent, consecvent, detaliat, sistematic şi cu acribie științifică. Tema este dezbătută în mod multidisciplinar, subliniind şi elementele teologiei sistematice în raport cu exegeza şi teologia biblică. Partea scrisă cuprinde 327 de pagini plus 14 pagini de bibliografie şi 919 de referințe științifice în cadrul notelor de subsol, ceea ce dovedește orientarea științifică a domnului doctor. Lucrarea de față e organizată pe șapte capitole semnificative, tematica acestora îmbinând-se sistematic şi logic, astfel teza permite o lectură armonioasă pentru cititor. În capitolul întâi, domnul Nechifor definește subiectul propus, importanța subiectului ca o tema semnificativă a Bibliei, subliniind faptul că, dintre profețiile biblice, peste 300 sunt mesianice. El accentuează cu desăvârșire că, dacă Vechiul Testament este o problemă a teologie creștine, atunci Mesia este inima acesteia. Consider că în acest capitol există două subcapitole relevante. Primul, în care se prezintă stadiul actual al cunoașterii în domeniul de cercetare și al doilea, în care se vorbește despre obiectivele cercetării și care accentuează relevanța stabilirii locului, timpului și modului în care se vor împlini promisiunile neîndeplinite. În cadrul celui de-al doilea capitol, domnul dr. Nechifor dezbate conceptul de mesianism, prezintă persoana lui Mesia și verbele legate de problema împlinirii profețiilor. După această analiză, el trece la noțiunile Noului Testament.” - fragment din Prefață (Prof. Univ. Dr. János Molnár)

„Lately, the capital of Roman Dacia, Apulum, has become a Roman archaeological objective researched thoroughly by an impressive number of rescue excavations, which pointed out an important number of private complexes, either military or funerary. Within this context, reevalu‑ation of the whole heritage preserved in the collection of the museum was, and became a manda‑tory need to integrate discoveries and to present them appropriately to know those of funerary character, mainly.This archaeological monograph proposed by George Bounegru represents analysis of sampled funerary discoveries resulted from the northern necropolis from Apulum. The samples of 161 graves predominantly represent personal researches included in the doctoral thesis of the author, as well as more rescue excavations carried out by Gheorghe Anghel, Ioan Alexandru Aldea, Cloșca L. Băluță, Radu Ciobanu, Vasile Moga, Alexandru Popa within this necropolis. Archaeologists did us the courtesy of giving the archaeological material resulted from their own researches.” ( from Foreword)